' ' imaginezi ce ai putea realiza. Te indragostești de proces. Deți cele trei tipuri de fericire sunt diferite, toate sunt modelate de context. Cineva care a ramas fara mancare timp de trei zile este mai inclinat spre fericirea adusa de placere decat aceia pentru care mesele și un ca.min sigur reprezinta o certitudine.
A In acelasi fel, cei care nu s-au familiarizat niciodata ' cu puterea și placerea de a lucra pentru un scop alimentat nu de scanteia pasiunii temporare, ci de jarul unei hotarari ferme, consecvente nu țtiu ca rasplata pentru efortul depus este o satisfactie profunda. Multi dintre noi suntem orbi la bucuriile si ' ' complexitatea vietii noastre, și asta pentru ca ne lipsețte o parte a fundatiei. Vrem sa fim scriitori, dar nu vrem sa dezvoltam disciplina necesara pentru a ne ațeza și a scrie timp de patru ore pe zi, ani la rand. Am vrea sa devenim legende, genii și maețtri, dar nu ne intereseaza sa dezvoltam disciplina de care am avea nevoie pentru a trece in contul nostru cele 10.000 de ore de practica necesare excelentei in orice domeniu.
Fericirea nu consta doar in satisfacerea simturilor, ci ' si in linistea sufleteasca izvorata din convingerea ca ' ' devenim cine ne dorim sa fim. Asta obtinem cand ' urmarim fericirea excelentei: o identitate, nu realizari. ' 0 imagine de sine pe care o proiectam asupra fiecarui aspect din viata noastra. Un pigment care face ca intregul spectru al culorilor sa prinda viafa.
Z Eric Greitens, Resilience: Hard-Won Wisdom for Living a Better Life, Mariner Books, 2016 [Eric Greitens, Rezilienfa. fntelepciune ca;tigata cu greu pentru a trai o viafa mai buna, traducere de Dana Dobre, Act și Poli ton, 2017] 12 \,I PRAPASTIA DINTRE A STI ' \,I SI A FACE: DE CE EVITAM ' \,I \,I SA FACEM CE STIM CA ' ESTE BINE PENTRU NOi \,I \,I SI CUM SADEPASIM ' ' \,I DEFINITIV ACEASTA \,I REZISTENTA ' Grecii antici o numeau akrasia, budistii zen o ' • \,.I • • I\. • • numesc rezzstenta, tu ț1 cu mine 11 z1cem procrastznare, iar orice guru in materie de productivitate de pe internet o definețte ca ,,blocaj". Jeffrey Pfeffer și Robert Sutton o califica drept ,,prapastia dintre a știi și a face" sau faptul de a știi ce ar fi indicat de facut, dar de a face oricum altceva.
Bunul-sim1 ne spune ca, daca am petrece inca o ora pentru a scrie la roman in fiecare seara, daca am manca mai bine, daca ne-am trezi mai devreme, daca am alege ganduri pozitive sau daca am vorbi onest și am fi conectaii mai autentic la cei din jur, atunci am duce o viata mai buna. Dar adevarata intrebare si ' ' adevaratul efort constau nu in intelegerea a ceea ce este bine pentru noi, ci in conștientizare motivului A pentru care alegem sa facem altceva. Intelegerea tesaturii din care e alcatuita rezistenta reprezinta ' ' singura modalitate prin care o putem elimina. Exista multe motive pentru care ne autosabotam, iar majoritatea tin de confort.
Societatea moderna ( caracterizata prin inovatie, cultura, bogatie, succes) este conceputa pentru a ne convinge ca o ,,viata buna" e o viata confortabila, care ne fereste de suferinta si ne ' ' ' ' ofera siguranta. Asta se intampla deoarece oamenii sunt programati la nivel biologic pentru a cauta confort, adica pentru a supravietui in conditii optime. Prin urmare, e firesc ca si la nivel emotional si ' ' ' intelectual sa ne dorim acelasi lucru. ' Depasirea rezistentei tine de schimbarea perceptiei ' ' ' • ' privind confortul.
Mai exact, trebuie sa luam in considerare alternativa, adica sa ne schimba modul de a gandi, pentru a putea pune in balania disconfortul cu care ne vom confrunta daca nu facem un anumit lucru si disconfortul cu care ne vom confrunta daca il ' facem. Lasata la intamplare, prapastia dintre a știi și a face te va transforma intr-o umbra a persoanei care intentionai sa fii. Iti va distruge cele mai intime si ' ' ' intense relatii, te va tine departe de productivitatea zilnica necesara atingerii unui obiectiv pentru care merita sa depui eforturi. Te va menfine intr-o stare patologica.