Reflecția 181
mai critica și judeca in sinea noastra. Nu e realist sa ne inchipuim ca nu ne va mai pasa niciodata de ce cred altii, fie si intr-o mica masura. Aceste ' ' aspecte ale naturii umane sunt universale, neschimbate și programate in anumite scopuri. Dar aceste scopuri nu au de-a face cu nazuinta noastra spre fericire. Iar noi trebuie sa facem alegerea pentru noi insine.
Vor rasuna mereu autocritici in mintea ' noastra, dar ce conteaza este daca vom actiona sau nu ' pe baza lor. 88 DE CE RESPINGEM GANDIREA POZITNA Motivul major pentru care oamenii resping dezvoltarea personala sau psihologia pozitiva ca pe o cacealma este convingerea ca pare imposibil ca ele sa dea rezultate. Dar gandirea pozitiva este cat se poate de simpla, ața ca de ce avem atatea probleme cu ea? Ei bine, raspunsul este și nu este simplu: exista o muliime de idei preconcepute subconștiente impotriva gandirii pozitive, iar acestea se acumuleaza dupa perioade lungi de timp și ne intaresc convingerile negative. Pentru a adopta un mod de gandire pozitiv trebuie sa depășim perioada iniiiala de neincredere. Mai jos sunt enumerate alte cateva .
. . . . motive pentru care resp1ngem poz1t1v1tatea: 1.
0 percepem drept naivitate. Asociem in mod fals ,,negativismul" cu ,,profunzimea", asa ca a fi constienti de negativ (sau a ' ' ' fi lipsit de entuziasm, non-emotional sau pasiv) inseamna și a fi ,,cool". (De aceea cand ne gandim la ,,copiii cool" din țcoala credem ca nu le pasa prea mult.) 2. Ne consolidam constant credinta subconstienta ' ' A • 1n negat1v. Esenta unei credinte personale este ,,ceea ce s-a dovedit adevarat pentru noi in baza experientei avute".
Iar cand cautam subconstient dovezi care sa ' sustina ideile noastre negative vom gasi, desigur, numai experientele negative, ignorandu-le pe cele pozitive. 3. Suntem mai fascinati de latura negativa a lumii, pentru ca nu o intelegem. Deoarece nu intelegem scopul sau motivul durerii și al raului, il consideram misterios, drept care ni se pare ca este mai important sa ne ocupam de el. Suntem fascinati de intensitatea unui lucru pe care nu il intelegem, ața ca ajungem sa 11 alimentam tot mai mult, prin simplu fapt ca ii acordam atentie.
89 FILOZOFIA A NEIMPOTRIVIRII: DIFERENTA D INTRE ,,A ' TE LA.SA DUS DE VAL" SI ' A ACCEPTA ORI CE A In anii 1950, cand filozofia zen a fost importata in cultura occidentala (o mițcare inaugurata de Alan Watts), scopul era exact eel recomandat de invataturile antice: sa o adoptam in stilul nostru de viata. Cu toate acestea, Occidentul a denaturat esenta filozofiei zen. ' Am inceput sa interpretam aceasta spiritualitate din perspectiva egoului, deți nu a fost conceputa pentru asta, și nu ne-am dat seama ca o facem pentru ca este singurul 1 ucru pe care il țtim. Sa luam, spre exemplu, conceptul de ne1mpotrivire, care este procesul de eliberare conștienta de ațteptari și de atațamentul fata de rezultate ( despre care taoiștii sustin ca reprezinta radacina tuturor suferintelor). Cu.