Reflecția 182
toate acestea, nu 1ntelegem cu adevarat ce 1nseamna sa nu te impotrivesti, asa ca o consideram ' ' un fel de ,,predare a egoului", iar ideea de a te detața de rezultate este 1nteleasa drept acceptarea oricarui lucru, oricat de groaznic ar fi. Ața se națte perceptia grețita ca spiritualitatea este pasiva și leneța. Dar, la origine, practicarea neimpotrivirii inseamna gasirea unui echilibru fin intre ceea ce poti și ceea ce nu poti controla in viata ta. Exprimandu-ne metaforic, inseamna a conduce corabia in sensul curentului, nu impotriva lui. Nu 1nseamna sa renunti la orice control sau efort, inseamna pur și simplu sa actionezi cu mai multa intelepciune.
' ' Acesta este modul benefic de a concepe natura egoului, pentru ca, ața cum ne invata traditia, egoul nu este ,,rau" (un alt stereotip occidental). Egoul are un rol absolut esential, trebuie doar sa-1 recunoastem ' ' si sa-1 lasam sa lucreze, nu sa cedam in fata fricii si a ' ' ' ignorantei noastre. Deci trebuie sa intelegem ca neimpotrivirea nu inseamna sa acceptam complet ,,orice ni se intampla" in viata. Treaba noastra este sa discernem cum ne putem exercita controlul și sa rea lizam ca valul realitatii este de multe ori mai puternic A decat noi. In loc sa luptam neincetat cu acest val și sa pierdem la nesfarțit, mai bine ne lasam purtati de el, controland doar ceea ce putem controla.
90 Fil CEL MAI BUN CU TINE A """ ATUNCI CAND PARE CA MERITI CEL MAI PUTIN ' ' Credem ca a fi cruzi cu noi insine este o tactica de ' autoconservare. Ne criticam defectele pentru ca suntem supravietuitori din fire. Ne consuma sa fim conștienti de ceea ce alti oameni ar putea considera nedemn și insuficient la noi. Ața ca ne oprim asupra oricarui posibil defect pe care cineva ar putea sa-1 descopere și sa-1 foloseasca impotriva noastra. Dar asta nu ne face niciodata mai puternici.
Nu devenim imuni doar pentru ca am criticat primii acel defect. Autocritica nu ne ofera o aparare impotriva celor din . JUf. Trebuie sa 1ncetezi sa mai crezi ca ai nevoie de permisiunea altora pentru a fi 1n regula cu tine 1nsuti. Ca a te conforma cu ceea ce pretuiesc altii tti determina valoarea.
Ca faptul ca lumea este sau nu buna cu tine constituie o reflectare directa a cat de mult meriti acea bunatate. Trebuie sa fii tu bun cu ' tine 1nsuti. Chiar si atunci -si probabil mai ales ' ' ' atunci -cand pare ca meriti eel mai putin. A ne spune noi 1nține tot ceea ce alti oameni ar putea folosi 1mpotriva noastra nu ne ,,anesteziaza". Ne face doar sa credem ca meritam acele cuvinte si ca ' A acele acuzatii ar fi valabile.
In plus, exista atat de multe variabile pentru ca cineva sa te onoreze sau nu cu aprobarea și laudele sale, 1ncat este aproape imposibil sa satisfaci complet pe toata lumea. Cautam in exterior o validare pe care nu o putem gasi.