dezastrul emotional. Cei sanatoți din punct de vedere emotional pot identifica oamenii care sunt rautaciosi, ' ' geloți sau atat de invaluifi in propriile probleme, incat le proiecteaza asupra tuturor. Au nevoie și acești oameni de dragoste și de companie? Cu sigurania. Dar uneori plecarea este eel mai bun mod de a face asta.
De cele mai multe ori, este cea mai sanatoasa alegere. 6. Traiesc minimalist, dar realist. Oamenii sanatoți din punct de vedere emotional stiu ca nicio achizitie fizica nu poate avea un asemenea ' ' impact incat sa-i faca fericifi -oricum nu mai mult de o clipa.
Asa ca renunta la stresul cotidian si invata sa ' ' ' ' se bazeze pe simplitatea vietii. Ei nu tanjesc dupa multe lucruri și nu risipesc, pastreaza in spatiul lor doar obiectele care au sens sau sunt utile. Traiesc constient si cu sens, sunt intelepti si recunoscatori ' ' ' ' , '-1 • V V pentru ce consuma ț1 ce pastreaza. 7.
Pot fi singuri. Ceea ce gasești in singuratate este perspectiva. Cand nu ești in prezenta unor persoane cu care trebuie sa-{i monitorizezi reactiile și sa-ti alegi propozitiile cu grija, pofi sa fii tu, pur și simplu. Acesta este motivul pentru care singuratatea e profund relaxanta, și de aceea oamenii sanatosi din punct de vedere emotional ' ' practica des solitudinea.
Cand nu exista altcineva in jur, pentru care trebuie sa-fi temperezi emofiile, le pofi experimenta pe deplin. A 8. lsi dau voie sa simta. ' Miezul fiecarei probleme emotionale ' este convingerea ca ceva nu e in regula.
Nu prezenta acesteia este daunatoare; rezistenta la ea este cea care ' ne incurca in cele din urma. Oamenii sanatosi din ' punct de vedere emotional țtiu sa faca un lucru mai bine decat oricine altcineva: sa se lase sa simta orice emoiie, toate experieniele prin cate tree. țtiu ca nu ii va ucide. țtiu sa aloce timp pentru procesare.
țtiu ca, in ciuda parerii obițnuite, daca fac acest lucru nu inseamna ca pierd controlul, ci mai degraba gasesc calea pentru a fi de fapt pe deplin prezenti și echilibrati -ceea ce i:nseamna ca detin atat ,,control" ' ' cat poate detine un om. 9. Nu eticheteaza niciun rezultat drept ,,bun" sau " ,,corect . A In momentul in care decizi ca un rezultat este eel corect, decizi și ca un alt rezultat este eel grețit.
Dincolo de asta, unele lucruri merg ața cum ne propunem noi, altele nu. Acesta este și un dar. 10. Vad valoarea și scopul fiecarei experienfe.
Nu conteaza ce obții dupa ce ai racut un lucru, A conteaza cine devii dupa ce 1-ai fa.cut. In cele din urma, totul se rezuma la evolutie. Lucrurile rele te fac ' sa evoluezi, la fel si cele bune. (Si, in realitate, ,,rau" ' ' este doar ce esti invatat sau ai aJ· uns sa crezi ca nu este ' ' ,,corect" .) Ideea este urmatoarea: nu conteaza cat de mult faci corect, ci cat de mult te imbunatatesti, iar ' ' fiecare experiența -buna, rea, cumplita, minunata, confuza, dificila, grozava -face exact asta.
Dupa cum spune Johanna de Silento: ,,Singura modalitate de a esua este sa te abtii." ' ' 43 \J CUM SA CUANTIFICI 0 \J "-' VIATABUNA , Masuram o ,,viata buna" bazandu-ne pe cat de bine aderam la traiectorii. Cat de strans este aliniat ceea ce se intampla cu gandurile noastre temporare, subiective din trecut despre cum va arata viata noastra. Masura unei vieti bine traite este un concept cultural, social - și se schimba in timp. In prezent, convingerea general acceptata despre ce face ca o viata sa fie buna este realizarea individuala (in alte epoci din istorie, a fost obedienta religioasa sau procrearea și ața mai departe.) Nu suntem facuti sa ne servim noua insine intr-un ' ' mod absolut.
De fapt, clasificam acest lucru ca fiind doar o tulburare mintala. Totul, chiar si sarcinile ' noastre zilnice cele mai rutiniere, par confortabile doar daca sunt innobilate de un sens mai general. Dar noi tot ne propunem acest scop: maximizarea placerii noastre. Adica sa sporim individualitatea in locul comunitatii si intregului, si in acest proces, ' ' ' descoperim ca, in loc ca pasiunile noastre.