cu judecata normala". țtiu ca acest lucru poate fi pu{in descurajator pentru egoul tau, dar ia-o incet: in general (și la.sand deoparte excep{iile logice), nu ai fa.cut sau simtit nimic care sa nu fi fast fa.cut sau ' simtit inainte -undeva, cumva, la un moment dat. ' Structura conditiei umane este universala. Gandul ca ' suntem singurii care traim anumite lucruri impovaratoare este ceea ce intensifica elementul de suferinta.
(Interesant cum functioneaza, nu?) ' ' A 8. In orice moment, ești in mare parte preocupat doar de cum ești vazut de o anumita persoana (sau poate de doua). Acei oameni tind sa fie, de asemenea, cei care simtim ca nu ne accepta intr-un fel sau altul. A lncercam sa le dovedim ceva și ne raportam mereu la ei.
Ne facem griji ca vom fi vazuti intr-un mod nemagulitor. De obicei, e vorba de persoane cu care aproape ca am avut o relatie, de parinti uțor dezaprobatori, de anumiti oameni pe care am visat sa i impresionam ani la rand. Nu suntem capabili sa gravitam in jurul mai multor oameni la un moment dat, chiar daca pare ca suntem ingrijorati de ,,oameni" A in ansamblu. Incearca sa dai o fata acestei ingrijorari de fiecare data cand apare și vei descoperi ca multimea de oameni fara chip este, de fapt, o persoana apropiata -sau poate doua.
9. Nimeni nu se gandețte la tine atat de mult cum te gandești tu la tine. 0 mare parte din conversafiile in terioare cu noi insine au de-a face cu atenuarea fricii si a panicii cu ' ' privire la modul in care suntem percepufi la un moment dat. Dar rareori constientizam ca, in astfel de ' momente, nu facem decat sa gandim din punctul de vedere al altora.
Adica, de fapt, facem predictii și presupuneri care sunt puternic, daca nu in totalitate, influentate de propriile noastre presupuneri despre noi insine. Ca sa sintetizam: toti ceilalti isi vad de vietile ' ' ' ' ' lor, gandindu-se la ei ințiți la fel de mult cat de gandești tu la tine insuti. 10. Ai lucruri mai importante de fa.cut.
Ața ca n-are rost sa-fi pierzi timpul ingrijorandu-te pentru lucruri care sunt nepermanente, neimportante și, in fond, doar distrageri de la lucrurile care ifi aduc bucurie. 11. Sentimentele tale de panica sunt direct legate de dorinta de a te schimba pentru a te potrivi cu ideea altcuiva despre cine ești. Daca nu ti-ar pasa sa multumesti pe altcineva, daca ' ' ' nu ai simti ca trebuie sa ai o relatie buna cu acel ' ' altcineva pentru a te sim{i bine, nu ai fi ingrijorat.
Acest sentiment de panica și ingrijorare cu privire la modul in care te vad ceilalti este direct, desi nu in ' ' totalitate, legat de cat de mult simfi ca trebuie sa te schimbi sau sa iti dovedesti ca gresesti. La un nivel ' ' ' , mai profund, inseamna ca ti-ai exteriorizat simtul ' ' valorii și al scopului și, prin urmare, și pe eel al stabilitatii -iar atat timp cat ramane asa, nu poti duce ' ' ' • V • V o viața autent1ca. ' 12. Deci, daca doresti sa depasesti toate aceste ' ' ' lucruri externe si superficiale, trebuie sa-ti indrepti ' ' ' atentia asupra lucrurilor care conteaza mai mult.
Aceasta este cea mai adecvata solutie, eel mai ' eficient antidot și eel mai mare secret pentru a renunta la sentimentul tau ca nu esti in regula: fa sa ' ' conteze ceva mai mult decat modul in care te vad ceilalfi. Daca ifi pasa doar de un corp frumos, de un stil de viata elegant, de averi sau de aprobare exterioara, daca tot ce crezi ca pofi oferi lumii este asta, atunci inseamna ca nu faci tot ce pofi și ar trebui sa faci mai mult. Bineinieles ca o sa incepi sa simii anxietate, pentru ca toate cele de mai sus sunt lipsite de sens. Momentul in care iti dai seama ca valorezi , mai mult decat cum esti vazut, in care faci cu adevarat ' un bilant si descoperi ca viata ta este mai importanta ' ' ' decat egoul tau este momentul in care preocuparile marunte ale tuturor celorlalti raman in urma ta, ' devenind insignifiante.
Devii surd la parerile lor, pentru ca te concentrezi doar pe ceea ce conteaza cu adevarat: tu si ce consideri tu ca ai de oferit.