Reflecția 166
mo,d inutil o zi care de altfel mergea bine, ingrijorandu-ne și fiind anxioți fara motiv. Aproape ca ne foriam sa intram in panica - e un reflex. Daca nu avem niciun motiv, gasim noi unul, deoarece ni se pare ca meritam sa suferim. De uncle vine totuși aceasta presupunere? De obicei, are foarte mult de-a face cu emoiiile reprimate. Acumulam aceste sentimente pe care nu le acceptam sau pe care nu le confruntam, și ele devin fundamentul pe care ne construim convingerile despre noi insine.
Atat timp cat suntem atasati de o idee ' ' ' despre ceea ce este ,,in neregula" și ne lasam controlaii de ea, vom fi inclinati sa credem ca nu suntem ' suficient de buni. Cheia este sa ne dam seama ca ne facem asta singuri. Traim prinți in structurile mentale pe care le-am permis circumstantelor externe sa le construiasca in noi, pentru ca niciodata nu ne-am dat seama ca le-am putea demonta. Cand ne aflam intr-o situafie care activeaza una dintre acele amintiri, care atinge o problema nevindecata, nerezolvata, nu ne oprim sa o vedem obiectiv; doar ne dezlantuim impotriva a ceea ce a declanțat problema actuala -in loc sa tratam cauzele profunde. Nu putem lasa durerea sa ne dicteze dialogul interior și nu trebuie sa fim sclavii gandurilor obsesive, involuntare.
De fiecare data cand facem asta, . perm1tem acelei . emot11 ' ., sa ne submineze constientizarea si sa se transfere in experienta noastra ' ' ' actuala. Proiectam ceea ce a fost peste ceea ce este. Ai nevoie sa te detasezi de structurile tale mentale.
' Trebuie sa constientizezi ca ceea ce traiesti acum nu ' ' este un eveniment din prezent, ci doar o proiectie subiectiva, temporara a unei credinie din trecut -in cazul de fata, ca ar trebui sa suferi. ' Foarte important de țtiut e ca opusul durerii nu este bucuria, ci acceptarea. Rezistenta doar pune paie pe foe. Te readuce in locul in care erai cand ai reprimat durerea initial. Rezistenta nu demonteaza structura, o intareste.
Si tu permiti asta, luptand cu ' ' ' ea. Ne este greu sa credem ca meritam fericirea, ața ca ne straduim continuu sa atragem și sa provocam durere. Aceasta dihotomie este naturala si este umana, ' dar trebuie sa intelegi anumite lucruri pentru a o depați. Daca vrei sa crezi ca este imposibil, vei continua sa suferi doar din cauza asta. Daca vrei sa continui sa apreciezi acea suferinta ca pe ceva care te face mai uman, e in regula -dar realitatea este ca ne face oameni nu ceea ce ne distruge, ci ceea ce ne ajuta V • sa ne reconstru1m.
Dupa cum spunea Marcus Aurelius: ,,Alege sa nu fii ranit si nu te vei simti ranit. Iar daca nu te simti ranit, ' ' ' atunci nu ai fast." 78 ltJ .A. CE GASESTI IN , SOLITUDINE Singuratatea este doar o idee. Implica faptul ca ești la un moment dat deconectat de cei din jurul tau. Este ceea ce.