Reflecția 163
rezumatele pe care le creionam in minte se refera la un fel de a fi al nostru care nu mai exista. Nu poti face intotdeauna legatura intre ce ai fost, ce ești și cum ar trebui sa fii. Nu pofi intelege mereu cum coexista adevarurile tale; poti sti doar ca toate sunt ' ' valabile. și nu pofi evita lucrurile bune pentru ca, undeva pe parcurs, personajul pe care ti 1-ai conturat singur nu crede ca merita ceea ce ai. Cand evitam -altfel spus, cand ne sustragem -, ne limitam fericirea.
Nu ti-a fost dat sa reprezinti o ' ' poveste care se desfațoara intr-un mod placut din punct de vedere nostalgic. Viara nu este un flashback in tonuri sepia. Viata este vie, schimbatoare, reala si ' ' imprevizibila. De nedescris. Fara alta intriga decat cea pe care o traim in acest moment, aici și acum.
Nici ma.car nu realizam cat de des ne alegem experientele actuale pe baza vechilor credinte pe care inca le avem subconștient despre noi inține. Pentru ca ce gandim despre noi inține se transforma in ce ne permitem sa fim, iar ce ne permitem sa fim limiteaza ceea ce experimentam, adica viata. Iar viata este un tot ca o ' ' carte de povestiri care nu trebuie sa aiba legatura una cu alta. Care nu trebuie sa fie povestite la fel. Care pot fi scurte sau lungi, trunchiate sau confuze sau incitante, dupa cum iii dorești.
Ideea este ca tu detii controlul asupra modului in care se desfasoara existenta ta, iar naratiunea interioara ' ' ' V • V A • • •• recurenta, vocea șopt1ta care 1t1 spune povestea v1et11 tale, trebuie sa renunte la vechile capitole pentru a le scrie in mod autentic pe cele noi. 76 SEMNE ZILNICE CARE NE \,J \,J ARATA CA LUMEA TRECE \,J PRINTR-O PERIOADA DE TREZIRIALE CONSTIINTEI ' ' Exista o teorie sociala conform careia dezvoltarea omenirii nu este o progresie liniara, ci, mai degraba, are loc in cicluri. Civilizatiile se dezvolta, si apoi ' ' decad; de fiecare data cand se intampla acest lucru, inteligenra colectiva atinge varfuri tot mai inalte. 0 scurta trecere in revista a istoriei si o intelegere ' ' generala a naturii ar face ca acest lucru sa para oarecum logic -evoluam spectaculos, și apoi intervine catastrofa. E o idee veche.
Se țtie din timpuri preistorice ca pozifia Pamantului se schimba dupa echinocfii. De fiecare data cand ajunge in punctul eel mai apropiat de centrul universului -uncle concentraria de energie este cea mai mare -, ne apropiem de trezire. Momentan suntem in crestere. ' Indiferent ce se spune in mitologie, in prezent se intampla ceva interesant in lume. Constiinta noastra ' ' colectiva se extinde.
Suntem mai constienti de ce se ' ' intampla (bun sau rau), ne straduim sa ne inrelegem Pe noi insine, invatam sa lucram cu emotiile noastre si ' ' ' ' \,,I • • • ..,, • sa ne constru1m v1er1 care sa reprez1nte ceea ce preruim,.