Reflecția 109
sunt periculoase, ci ale altora, mai ales cand noi le acceptam nu doar ca parti integrante și imobile ale viefii noastre (in cele din urma nesatisfacatoare), ci și atunci cand credem ca sunt bune. Mai presus de 1ndoiala. Fara grețeala. Nimeni nu a dat vreodata cuiva permisiunea de a fi iluminat. Nicio noua linie de gandire sau geniu creativ nu s-a nascut din ce era deja acceptabil.
Asociem ,,acceptabil" cu ,,bun", cand, de fapt, ,,acceptabil" inseamna, de cele mai multe ori, ,,a ramane in limitele pe care altcineva le folosețte pentru a te controla" (la bine și la rau). Vietile noastre nu sunt masurate de zeii altar ' oameni, nici de dolarii, iluziile sau planurile de afaceri ale acestora. Nu suntem evaluati dupa standardele lor de frumusete sau dupa declaratiile lor despre ce este bine și rau sau despre cine ar trebui sa fim la un moment dat. Se pare ca sarcina generatiei noastre (sau a secolului, poate) va fi sane acceptam radical intr-o societate care se hranețte cu opusul acestei idei. Sa vedem iluziile drept ce sun t, chiar și atunci -sau, poate, mai ales - atunci cand sunt ale altora.
Sa facem din bunatate un lucru la moda și din modestie ceva placut. Sa iertam felul in care sunt lucrurile, țtiind ca singura modalitate de a reinventa ceva nu este sa distrugi ce este prezent, ci sa creezi un model nou, mai eficient, unul care il face pe celalalt sa fie invechit. 51 \,.; CUM NE DETASAM DE ' AMINTIREA PERSOANEI IUBITE Exista doua moduri in care decurg lucrurile: sau pierzi un lucru, 11 inlocuiești cu altceva, e mai bun decat ce ai pierdut, ești fericit, sau pierzi un lucru, amintirea lui nu dispare atunci cand este inlocuit și a nu-1 avea devine o prezenta la fel de puternica pe cat era cand il aveai. Se spune ca lucrurile pe care nu le poti uita sunt menite sa fie in mintea ta -este simpla consecinfa a faptului ca ai iubit pe cineva atat de profund: te agați de cineva si de o relatie care ar fi trebuit sa iti apartina. ' ' ' ' Suntem invatati sa credem ca, daca nu putem renunta la lucrurile pe care le pierdem, asta nu dovedețte altceva deca.t ce mult le-am iubit in primul rand -dar nu cred ca este adevarat.
A trai cu o fantoma, a-ti fabrica o idee de care ai ) nevoie sa te agati -pentru a umple un spatiu sau o incertitudine -inseamna sa folosesti ideea pe care ti-ai ) ) facut-o despre cineva pentru a remedia ceva despre tine. Ne place ideea de inima franta și ne place sa o proiectam asupra noastra. Suntem nostalgici dupa lucrurile care nu s-au intamplat niciodata in loc sa traim in prezent și sa fim recunoscatori pentru A lucrurile pe care le avem. lncepem sa ducem dorul unor lucruri pe care nu le-am avut niciodata, pe care doar le-am creat 1n mintea noastra, in aceasta realitate alternativa falsa. Lucrurile care sunt.