traseze planurile vietii lor in loc sa le fie creionate de dorintele lor ' ' esenfiale, de filozofii lor preferafi sau de ideile pe care le adopta la un nivel intim și devin convingeri personale. Aceste aspecte nu par sa fie necesare pentru a supraviefui, nu par sa fi fast gravate in fiinfa noastra, asa ca sunt considerate secundare. ' Un contabil iti poate spune cum poti trai și uncle. Ce oportunitati ti se pot ivi si care nu.
Cat de multe ' ' ' fonduri detii pentru a cumpara cadouri de sarbatori și a finanta educatia copilului tau. Ne evaluam calitatea vietii nu in functie de ce facem sau cat de mult facem, ' ' ci de modul in care aratam și ce cațtigam din acest lucru. Nu suntem deloc de vina pentru asta. Cultura actuala, modelul de guvernare, naratiunea dominanta, credintele pe care le adoptam fara sa le fi acceptat vreodata in mod constient ne spun ca, daca bogatia, si ' ' ' atractivitatea, si posesiunile lumesti nu ne fac sa ne ' ' simtim multumiti si vii, inseamna ca pur si simplu nu ' ' ' ' ' avem destul.
E de inteles la inceput, dar, dupa cum iti pot spune multi oameni, adaugarea unui alt O la sfarțitul sumei din extrasul tau bancar sau dobandirea unor lucruri noi ( care reprezinta de fapt valoarea ta perceputa de ceilalti sau lipsa acesteia) schimba doar numarul lucrurilor din jurul tau, nu cat de profund sau sincer poti sa le apreciezi, sa le simti, sa te bucuri de ele, sa le doresti, sa fii fericit datorita lor. ' Daca ai nevoie de mai mult decat cea mai neinsemnata experienta personala pentru a-ti confirma acest lucru, e suficient sa cauti in gramada nesfarsita de cercetari in acest sens. ' Achizitia externa nu produce multumire interna. Si ' • ' ' totusi mergem in aceeasi directie.
Suntem inca sclavii ' ' ' lucrurilor despre care am invatat ca sunt ,,bunuri" ideale. Ne justificam credinta in sistemul consumerist printr-o logica defectuoasa, influentata de factori exteriori. Continuam sa credem ca ceva extern ne poate schimba capacitatea interna de a fi conștienti, de a aprecia, de a trai, de a simti. Odata ce suntem convinsi ca nu doar banii, ci si ' ' moralitatea, educatia si, da, bogatia generala se ' ' ' transforma 1n multumire, devenim ca niste hamsteri ' ' pe o roata care se invarte la nesfarțit și ne vom petrece tot restul vietii acolo, daca nu suntem atenti.
' ' Daca nu aii auzit niciodata despre asta pana acum, se pare ca toti suferim de asa-numitul ,,efect Diderot". ' ' Denis Diderot a fost filozof in perioada iluminismului și este autorul unui eseu intitulat ,,Regretul de a ma desparii de vechiul meu halat". Dupa cum spune povestea, filozoful ducea o viaia foarte simpla și era fericit, pana cand un prieten i-a fa.cut cadou un superb halat stacojiu. Cu cat purta mai mult halatul in micul sau apartament, cu atat simplitatea vieiii lui parea mai.
.. deplasata. Astfel ca și-a dorit un mobilier nou, pentru ca o persoana cu un halat atat de frumos ca al sau nu putea sa locuiasca intr-o casa modesta. Apoi a vrut sa-și schimbe și celelalte haine, tapetul și ața mai departe.
A sfarțit prin a se ingropa in datorii și a trudit tot restul vietii 1ncercand sa mentina o ' ' bunastare aparenta - o sarcina greu de indeplinit, fara de sfarsit. ' Dat fiind ca viata moderna, de zi cu zi, ne face in ' mod constant sa visam la mai mult si sane amortim ' ' simturile cu reclame si ,,povesti de succes" care sunt ' ' ' nascute din lux și impletite cu materialismul, este aproape imposibil sa facem un pas inapoi și sa vedem obiectiv sistemul. Ațadar, majoritatea nu o fac. Nu stiu ce crezi tu, dar nu am vazut niciodata un ' zeu atat de adorat si venerat ca o bancnota de un ' dolar.
Niciodata atat de multi credinta in sistemele ' concepute pentru a mentine puterea și a servi egoul. Cei mai perfid de eficienti guvernanti sunt cei care nu-ti spun ca te controleaza si ca tot ei ti-au ' ' ' programat nevoia de a continua sa alergi pe roata ca un hamster, uitandu-te la un ecran iluzoriu, crezand ca te indrepti spre acel scop final. Ceea ce.