mult). Cand se plang, o fac pentru ca vor sa le recunoasca suferinfa ceilalfi și sa le-o valideze -desigur, asta nu rezolva problema reala, dar este totuși o forma de afirmare de sine. 9. Nu filtreaza anumite aspecte ale unei experiente pentru a o transforma intr-o catastrora.
De obicei, oamenii care iți imagineaza mereu cele mai nefavorabile scenarii nu au incredere ca se vor descurca daca ar aparea ceva neațteptat -ața incat se ,..,,,, • \J • " pregatesc pentru ce e ma1 rau ț1, 1n acest proces, se priveaza de ce este mai bun. 10. Nu au in minte o lista cu lucrurile pe care oamenii ar trebui sau nu ar trebui sa le faca. A Isi dau seama ca termenii ,,corect" si ,,gresit" sunt ' ' ' doua evaluari extrem de subiective si ca a crede in ' existenta unui cod de conduita universal la care toti ' ' oamenii trebuie sa adere nu face decat sa il dezamageasca in mod constant pe eel care crede asta.
11. Nu se considera judecatori a ceea ce este corect sau grețit. Nu presupun ca raspunsul lor ideal la o anumita situatie este solutia de care are nevoie toata lumea -, ' mai ales cand vine vorba sa oferi sfaturi prietenilor. 12.
Nu trag concluzii generale din experientele lor personale. Nu formuleaza concluzii universal valabile despre specia umana pe baza procentului mic de persoane cu care au de-a face in fiecare zi. 13. Nu iți schimba personalitatea in functie de • • • '-,,I cine este pr1n preaJma.
Toata lumea se teme de respingere, dar nu toata lumea ajunge sa experimenteze cu adevarat genul de acceptare care vine din a fi tu insuti neconditionat. ' ' 14. Se pot a para far a a fi agresivi sau def ensivi. Desi suna ca o contradictie, agresivitatea sau starea ' ' de defensiva sunt un indiciu al nesigurantei.
A-ti ' ' sustine parerile cu calm este un indici u al convingerii ferme si al stimei de sine ridicate. ' 15. Nu presupun ca viata lor va fi mereu la fel. Sunt 1ntotdeauna conștienti de faptul V ca sentimentele -fie bune, fie rele -sunt temporare.
Asta ii face sa se concentreze asupra lucrurilor pozitive și sa le lase deoparte pe cele negative cu mai multa • V usur1nta. ' ' 18 ZECE LUCRURI DESPRE EMOTII ' \,,I PE CARE TREBUIE SA LE STII ' 1. Efectele pe termen lung ale abuzului emotional pot fi la fel de rele, daca nu mai rele decat abuzul fizic. 8 Abuzul emotional nu este adesea luat la fel de in ' serios, deoarece nu este intotdeauna ,,vizibil".
Dar severitatea efectelor pe termen lung ale oricarui tip de abuz este aceeasi. Abuzul emotional seamana cu eel ' ' fizic prin aceea ca submineaza sistematic imaginea de sine și increderea in foriele proprii. Abuzul emoiional se poate manifesta intr-o varietate de moduri: ameniniare, control, batjocura, dispret, critica, ton ridicat etc. 2.
Emotiile supravietuiesc evenimentelor care le-au ' ' creat. Luam emotiile din trecut și le proiectam asupra situatiilor din viata noastra actuala. Asta inseamna ca, ' ' daca nu vindecam traumele din trecut, vom fi A intotdeauna controlați de ele. In plus, fricile noastre irationale si cele mai severe anxietati de zi cu zi pot fi ' ' ' urmarite pana la sursa care le-a dat nastere -si numai ' ' vindecand cauza vom vindeca efectul.
3. Exista un motiv pentru care oamenii creativi sunt deprimati. 2. Trairea și exprimarea emotiilor negative sunt corelate cu activarea cortexului frontal drept, precum și a altar structuri cerebrale, cum ar fi amigdala - adica aceleasi zone care sunt activate cand suntem ' creativi si dam sensuri abstracte realitatii concrete a ' ' unei experienre.
4. Frica nu inseamna dorinta de a scapa, inseamna ..., .. ca est1 1n teresat. ' Deți pare greu de crezut, emotia eel mai des asociata cu frica este in teresul.
Se spune chiar ca frica are doua fete: una care vrea sa fuga, și alta care vrea sa cerceteze. Altfel spus, in general, un lucru este ,,infricosator" daca o parte dintre noi doreste sa il ' ' inteleaga, sa 11 integreze in experienta proprie. 5. E firesc sa simtim si alte sentimente in afara , ' celui de fericire -ele nu sunt semne ale.