Reflecția 137
de o singuratate interioara ' ' neperceputa de cei din jur și ne gasim consolare doar in melodii și fragmente din carti care vorbesc despre asta intr-un mod in care noi nu am putea. Suferim in ascuns de anxietate, depresie, singuratate, incertitudine si teama de esec, pentru ca trebuie sa ' ' zugravim o imagine exterioara diametral opusa. Incapacitatea de a intelege ca toate astea sunt parti naturale si cruciale ale vietii este ceea ce le face ,,rele". ' ' Nimeni nu este onest in aceasta privinta și, drept urmare, nimeni nu gasețte pe cineva care sa-1 iubeasca pentru el insuți, pentru ca nimeni nu iți arata adevarata fata. ' Gasim doar oameni care ne iubesc stratul exterior sau cochilia, care, dupa cum țtim cu totii, se sparge usor.
' Multe dintre relatiile noastre depind de faptul cane indeplinim sau nu in mod continuu un set de ațteptari pe care de cele mai multe ori le cunoațtem, dar uneori nu le cunoastem. Frica noastra de ' onestitate si schimbare isi are radacinile in teama ca, ' ' daca suntem onesti, nu mai suntem acceptati, doriti ' ' ' sau pretuiti de oamenii care pretind ca ne iubesc. Asociem ,,a face ce vrem" și ,,a ne pune pe primul loc" cu a fi egoist și cu a nu-i lua in considerare pe ceilalti. Suntem invatati ca ceea ce ar trebui sa ne ' ' ' dorim este ceea ce ii face pe altii fericiti. Dar oare ' ' A • \,,I • A V vrem In viata noastra oamenI care In secret nu vor sa ' fie acolo? Este intr-adevar surprinzator ca suntem cu totii pierduti, faramitati si deconectati de noi insine, ' ' ''' ' ' din moment ce suntem invatati sa nu ne urmam ' ' instinctele și adevarurile de dragul egoului altcuiva? (Nu.) Nu este ,,rau" sa spui adevarul; pur și simplu nu suntem obisnuiti sa auzim altceva decat ceea ce vrem ' ' sa auzim.
Consideram ,,grețit" orice lucru care nu este linistitor si aliniat cu gandurile noastre cele mai ' ' iluzorii si mai reconfortante. ,,Adevar" si ,,rautate" au ' ' devenit sinonime pentru ca, daca oamenii nu fac și nu spun ceea ce vrem sa vedem si sa auzim, simtim ca ' ' grețesc și ne ranesc sentimentele -subconștient sau nu -, facandu-ne sa ne simtim neacceptati, nedoriti si ' ' ' ' invalidati (pentru ca ațteptam acceptare și validare doar din exterior). Ceea ce trebuie sa avem in vedere este ca oamenii care clameaza eel mai adesea despre nevoia de a se comporta intr-un anumit fel sunt, fara indoiala, chiar oamenii a caror viata a fast eel mai adanc si mai ' ' profund modelata facand ceea ce și-au dorit alti oameni. Au ascultat de oamenii care strigau la ei și, din acest motiv, au ramas goi pe dinauntru. lar acest gol rasuna acum din cuvintele lor.
A A In miezul nostru, exista doar lumina. Iti garantez ca nu exista o persoana pe care.